Stimati purtatori de prohab, mai tineti voi minte cand pe vremuri ne adunam vreo 15 baieti mai vanjosi si cu bate, bolovani si alte unelte ale vremii(de fapt astea erau toate), doboram un mamut, si din el manca tot tribu, femei, copii, vreo saptamana? Sau cand mai apoi, cand suna goarna, ne adunam toti cu furci, topoare, sa ne aparam plaiurile (si femeile, copiii, etc) de barbari?
Nu stiu daca va mai amintiti, dar in orice caz vremurile alea au apus de mult. Din fericire ar spune unii probabil.
Ce vedem acum in schimb? Cate o cohorta de oameni care in fiecare dimineata la ora 8 se indreapta constiincios catre birou, cu valijoara in brate sau gentuta dupa caz, si o alta cohorta la fel de mare care seara se indreapta catre casa. Dar stimabililor, cand mergeam noi la vanatoare de elefanti, ati vazut cumva pe acolo vreo urma de gentuta? Immnu.. Pai sa fie ceva anormal aici? NU! ar exclama unii. Absolut. Dar.. ia sa ne gandim un pic.. ocupatia ta, stat toata ziua cu nasu in calculator, si completand formulare sau mai stiu eu ce. Oare nu exact asta face si colega ta de birou? Aha! Deci iata ca ce facem noi, mai nou poate face si o femeie. Si de multe ori chiar mai bine!
Pai, o sa spui, -Da, dar eu am muschi, pot sa mut sifoniere, pot sa imping masina cand ramane impotmolita. Imda, esti sigur? Ia uita-te mai jos, ce vezi? O mare burta. aham... cu aia? nu prea cred.
Deci iata ca miscarea feminista (cand a inceput aia? prin anii 50 parca) a reusit in mai putin de juma de secol sa rastoarne o hegemonie care a durat 300 de mii de ani sau mai bine. Hegemonia barbatului, sau patriarhatul; cu alte cuvinte s-au dus dracu.
Si, ce-i cu asta. Ce-i cu asta? Pai crezi ca se vor opri aici? au atins egalitatea. si gata, vor spune, noi atata am vrut, de aici toate bune si frumoase. Ei bine, nu.
Femeile sunt mai constiicioase, se pot implica mult mai usor in lucruri marunte si lucreaza mai bine in colectivitati. Explozia demografica cere tot mai multa productivitate, iar femeia a dovedit ca poate fi mai productiva, in conditiile actuale si e din ce in ce mai interesata de ascensiunea pe scara ierarhica, indiferent de concesiile pe care trebuie sa le faca si de efortul depus. Intr-un singur an am auzit de doua cazuri de femei aflate in posturi de conducere (manageri, deh) care au murit de extenuare, chiar la birou. Ati auzit vreodata de un barbat care sa se omoare cu munca?
Si in plus, stiu sa joace dupa reguli si sa le urmeze intocmai. Ele nu vor fi niciodata razvratite impotriva sistemului. O minte perfecta de robotel, ea nu se plictiseste nici pe departe la fel de repede ca noi. De ce? unul dintre motive ar putea fi de exemplu lipsa genei agresivitatii, acest fapt o face mult mai adaptata la viata acutala. Un barbat isi iese din minti dupa 10 minute de stat la stop, se ia la injuraturi cu ceilalti, gesticuleaza haotic, sau fumeaza tigare dupa tigare. Pe cand o femeie poate sta linistita chiar si o juma de ora, sau cat e nevoie, se fardeaza, asculta radioul, se mai admira in oglinda etc. Ideea e ca isi pastreaza mult mai mult calmul. Si orice ar face, vor avea mult mai multa rabdare si dedicatie. In curand ne vor da la o parte, sau mai bine spus ne vom da singuri la o parte, pentru ca nu vom mai putea face fata. Si atunci sistemul va scoate barbatul deja neproductiv, ca pe o masea stricata. Si vor crea o lume perfecta, competitivitate dusa la extrem, cine ia 10, ajunge manager, cine ia 9.50, femeie de servici. O purura competitie fair play.
Ar mai putea fi multe controverse legate utilitatea barbatului. De exemplu creativitatea. Cei care sustin ca barbatii sun mai creativi, si cu o inclinatie mai mare spre descoperirea de lucruri noi, au dreptate. Toate, TOATE marile inventii si descorperi se datoareaza barbatului. Dar tocmai de aceea s-a ajuns la aceasta egalitate, toata aceasta tehnologizare facuta pentru a usura munca omului a pus femeia pe picior de egalitate cu barbatul. Era o vreme -de exemplu- cand automobilul era condus de barbat. Exclusiv. Stiti sa fi auzit cineva pe atunci, de abs, sau de directie servo-asistata? Trebuia sa tragi zdravan de volan pana sa o parchezi. Acum poti s-o conduci cu varful degetelor, si fara frica ca iti vei rupe unghiile. Si poate inca mai radem de ele cand parcheaza sau cand dau cu spatele in zig-zag. Dar in curand un alt baiat istet va inventa masina care merge singura (inventata a fost deja, dar o sa mai dureze cateva zeci de ani pana va fi implementata la scara larga).
Si pe masura ce trece timpul creativitatea barbatului va deveni din ce in ce mai neinsemnata, din cauza ca nu vor mai fi lucruri de descoperit(decat poate viata pe Marte), nu va mai exista nicio revolutie ci doar evolutie. Iar evolutia poate fi dusa pana intr-acolo incat nu va mai fi nevoie de interventie din partea indivizilor, aceasta va merge aproape de la sine. Iar femeia desi nu e capabila de revolutie, totusi e capabila sa evolueze, si chiar mai repede, chiar daca asta inseamna sa evolueze catre platitudine, catre creerea unui sistem strict de reguli pe care toata lumea il respecta fara abatare (fie il respecti fie te autoexcluzi), un sistem perfect, fara brese, fara cai alternative. Si toate premizele au fost deja create (chiar de catre barbati).
Mai sunt doar cateva legaturi ancestrale ce tin legati femeia de barbat.
Nevoia de reproducere (mult mai activa la barbati), este inca legata de prezenta barbatului. Dar desi previziunea mea se poate intinde pe parcursul a 100 de ani, sau poate mult mai mult, totusi in reltiv scurt timp (chiar foarte scurt daca e sa privim retrospectiv la evolutia omului), in cele din urma femeia va elimina si aceasta ultima legatura, evolutia technica va permite acesteia sa se reproduca singura. Femeia are toate genele necesare autoreproducerii, aportul barbatului -Y- din cromozomul sau, e necesar doar pentru perpetuarea indivizilor de sex masculin.
Bine, dar partea afectiva, cea care deocamdata leaga atat de puternic pshicul feminin de prezenta barbatului?
Evolutia omului (in speta a femeii) si a psihicului va duce catre ratiunea perfecta, gandirea algoritmica va lua locul instinctelor, impulsurile emotionale vor fi eliminate acestea neavand niciun aport productiv.
Deja tot mai multe femei prefera ascensiunea sociala si renunta la viata de cuplu in favoarea carierei.
Legatura afectiva pentru barbat dezvoltata in perioada pubertatii se datoreaza prezentei in copilarie a individului cu rol patern (dovada faptul ca multe dintre ele isi vor cauta la maturitate indivizi cu caracteristici cat mai apropiate de ale tatalui). Dar cand acesta va fi decazut din rolul de reproducator, vor disparea si ultimele ramasite de afectivitate. Si cu acesta se va produce si ruperea completa de regnul animal, si obiceiurile mostenite de la acestea.
luni, 16 iunie 2008
miercuri, 27 februarie 2008
duminică, 24 februarie 2008
Cu hemoroizii inainte
Contrar asteptarilor, acest articol nu este o alegorie. E chiar despre hemoroizi.
Ati observat ca in ultima vreme s-au inmultit reclamele la tratamente pentru hemoroizi? In ziare, sub fata de la pagina 5,
bannere pe peretii cladirilor, ce mai tot tacamul. ¿Si..?, nu v-ati intrebat ce-o fi cu asta? O fi o noua moda pentru reclame
desuchiate, sau doar s-au inmultit pacientii cu astfel de probleme?
Combinatele si fabricile s-au lichidat (a se citi privatizat) de mult. Deci oare ce-ar mai putea Romania sa produca? Ei bine da,
producem hemoroizi.
Pe vremuri citeam carti "comuniste" de geografie, in care erau prezentate statele lumii (chair asa se numea mi se pare), cu tot felul de date,
destul de stufoase, printre care si unele referiri econimice; Romania era trecuta acolo, printre altele ca fiind pe locul 3 la productia de
cartofi, si pe 4 la porumb (daca mi-aduc bine aminte), iar sufletul meu de copil se umfla ca o gogoasa, sa vad ca tarisoara mea e si ea printre locurile fruntase la ceva. Bineinteles ca acele cifre erau preluate din cincinale, iar scumpa mea
Romanie nu era pe locul 3 nici la productia de gandaci de Colorado.
Dar iata ca acum avem un nou motiv sa fim mandri, pentru ca mai mult ca sigur suntem pe locurile fruntase la productia de hemoroizi.
Si care ar fi motivele pt care romanii fac hemoroizi?
Ei bine, daca va documentati, o sa vedeti ca majoritatea dau vina pe dieta, lipsa de fibre din alimentatie, cosntipatie, bla, bla..
Adevaratul motiv este sedentarismul, si statul pe scaun (cu ochii in calculator, lucru pe care il faci chiar si acum, muhahaa..)
la birou. Ei bine da, intr-u cat ocupatia de baza a bucuresteanului e statul la birou, era firesc sa se inmulteasca si
tratamentele pt hemoroizi.
Alti factori pe care as mai vrea sa-i mentionez ar fi Mc'Donalds'u, si nu in ultimu rand "practicile sexuale neobisnuite"
Dar asta e alta poveste, nu-i asa?
Ati observat ca in ultima vreme s-au inmultit reclamele la tratamente pentru hemoroizi? In ziare, sub fata de la pagina 5,
bannere pe peretii cladirilor, ce mai tot tacamul. ¿Si..?, nu v-ati intrebat ce-o fi cu asta? O fi o noua moda pentru reclame
desuchiate, sau doar s-au inmultit pacientii cu astfel de probleme?
Combinatele si fabricile s-au lichidat (a se citi privatizat) de mult. Deci oare ce-ar mai putea Romania sa produca? Ei bine da,
producem hemoroizi.
Pe vremuri citeam carti "comuniste" de geografie, in care erau prezentate statele lumii (chair asa se numea mi se pare), cu tot felul de date,
destul de stufoase, printre care si unele referiri econimice; Romania era trecuta acolo, printre altele ca fiind pe locul 3 la productia de
cartofi, si pe 4 la porumb (daca mi-aduc bine aminte), iar sufletul meu de copil se umfla ca o gogoasa, sa vad ca tarisoara mea e si ea printre locurile fruntase la ceva. Bineinteles ca acele cifre erau preluate din cincinale, iar scumpa mea
Romanie nu era pe locul 3 nici la productia de gandaci de Colorado.
Dar iata ca acum avem un nou motiv sa fim mandri, pentru ca mai mult ca sigur suntem pe locurile fruntase la productia de hemoroizi.
Si care ar fi motivele pt care romanii fac hemoroizi?
Ei bine, daca va documentati, o sa vedeti ca majoritatea dau vina pe dieta, lipsa de fibre din alimentatie, cosntipatie, bla, bla..
Adevaratul motiv este sedentarismul, si statul pe scaun (cu ochii in calculator, lucru pe care il faci chiar si acum, muhahaa..)
la birou. Ei bine da, intr-u cat ocupatia de baza a bucuresteanului e statul la birou, era firesc sa se inmulteasca si
tratamentele pt hemoroizi.
Alti factori pe care as mai vrea sa-i mentionez ar fi Mc'Donalds'u, si nu in ultimu rand "practicile sexuale neobisnuite"
Dar asta e alta poveste, nu-i asa?
vineri, 22 februarie 2008
Kosovo
Presedintele Traian Basescu ar trebui sa depuna eforuri vizibile in ceea ce priveste autodeclararea independentei regiunii Kosovo. In calitatea Romaniei de membru ONU, Nato si al UE, ar trebui sa avem un cuvant de spus impotriva unor tari cu priviri inguste, ca Germania, Franta, si poate mai putin in ceea ce priveste Anglia, tara care se vrea aliatul puternic al SUA in Europa, si care vor urma politica acestora indiferent de consecinte. Decizia Europei in ceea ce priveste desfiintarea statului Iugoslav, a fost una total eronata, iar acum continua prin a desfiinta chiar si micul stat sarb. NU voi intelege niciodata politica marsava a europei in ceea ce priveste micul imperiu al lui Tito, de ce a s-a vrut faramatirarea lui, in loc sa se creeze premizele unei colaborari, si de ce nu, integrarea in Uniunea Europeana a acestuia. Probabil Europa s-a temut de eventuala competitie economica a unui stat, care altfel ar fi supravietuit f bine si fara ajutorul europenilor. In urma acestui act, consider ca Europa nu e cu nimic mai prejos de politica americana, si beneficiaza de aceleasi mijloace pentru a-si atinge scopurile. Norocul nostru este ca, pe deoparte, Europa nu are inca puterea pe care o au SUA, pe de alta parte ca facem parte din ea. Ca o ultima idee, as vrea sa mai spun ca, ma bucura faptul ca parlamentul Romaniei s-a pronuntat impotriva recunoasterii independentei regiunii Kosovo si, ma mira pozitia presedintelui Traian Basescu, care macar pentru moment a renuntat la pupincurismul pro american, cu care ne-au obisnuit mai toti conducatorii post revolutie, si mai ales cei de dreapta. Oare sa fie din cauza ca e an electoral?
luni, 18 februarie 2008
The Last One
Well... The time has come
This site, was nice, while it lasted, but now it is
time for me to kill it. Yeah, I'm done with this, the
pathetic mode of exposing my insides. Yes, loneliness
is back, and is here to stay for a while, and it will
be me and my little thoughts again. As for the site..
say goodbye to it, for there will be no one here to
write again, it will remain alone, like a small child
in darkness, and no one to hear his cry. Alone like
me.
After all, is not so bad to be alone, once u have
accepted it, it will come easy. And maybe, one day,
the sun will return, and will shine once more.
At the end of this, I wonder dear reader, do you know
how is to be no one? Just a walking shadow...
This site, was nice, while it lasted, but now it is
time for me to kill it. Yeah, I'm done with this, the
pathetic mode of exposing my insides. Yes, loneliness
is back, and is here to stay for a while, and it will
be me and my little thoughts again. As for the site..
say goodbye to it, for there will be no one here to
write again, it will remain alone, like a small child
in darkness, and no one to hear his cry. Alone like
me.
After all, is not so bad to be alone, once u have
accepted it, it will come easy. And maybe, one day,
the sun will return, and will shine once more.
At the end of this, I wonder dear reader, do you know
how is to be no one? Just a walking shadow...
sâmbătă, 16 februarie 2008
Te iubesc
I realized long time ago that creation and loneliness are going hand to hand. That would mean that creation usually comes out of sadness, or at least there must be something that bothers the "creator", in order to get his ass back to work. Well.. today nothing bothers me at all. So my creation for today will be nothing, 0, nada, keine. :) Yeah..
PS- I shure hope she knows she's the reason for my little piece of happiness...
PS- I shure hope she knows she's the reason for my little piece of happiness...
vineri, 15 februarie 2008
De ce ne facem blog
Si vine o zi ca asta, in care te hotarasti sa iti faci blog. E o zi trista, ca toate celelalte de altfel. Dar totusi are
o semnificatie ziua asta, si anume, aceea ca e ziua in care recunosti ca esti mizerabil, si ca vrei sa iesi din starea asta.
E ca un tipat pe care l-ai tinut prea mult in tine, si acum ii dai drumu afara cu toata puterea. Si pentru o clipa e
chiar mai mult de atat, e firul de ata de care ai nevoie ca sa nu cazi si mai adanc decat esti. Si te apuci si scrii, si iti
pui gandurile "pe hartie", si te gandesti; hei! nu mai sunt chiar asa de singur, cineva, tot va intra si va citi..
si acelui om ma adresez, si da.. parca incepe sa semene cu o discutie.. e ca si cum gandurile s-ar interconecta intre ele.
Dar aceasta senzatie de oarecare multumire, nu dureaza foarte mult. Cel putin in cazul meu, s-a terminat f repede. Cand am
intrat putin in itele "blogospherei" si am vazut, k de fapt nu e chiar asa simplu.. oamenii nu intra aiurea, sa vada ce scrie
un retard la ora 12 noaptea, macinat de angoasele personale. Pana la urma trebuie sa te rezumi la cei pe care ii cunosti,
si sa le spui: Hei! mi-am facut blog. intrati sa vedeti ce debitez. Imda.. de parca cuiva i-ar pasa. Si deci? concluzia?
Cu ce ramai dupa toata aceasta tevatura, aceasta incercare de evadare? Ramane ceva totusi.. ramane tipatul, pe care il dai
afara cu toata puterea, si pe care nu-l aude nimeni. Si tu.. sa iti citesti propriile randuri, si in loc sa refulezi,
te uiti la acele randuri, si parca iti vezi gandurile razbatand din ele, si reintrandu-ti in cap, pentru a-ti face
sufletul si mai apasat decat era..
De ce incercam incontinuu sa scapam, sa iesim din propriul suflet? De ce fugim de singuratate? De ce inventam in fiecare zi
metode mai complexe pentru a ne face auziti, daca oricum nu ne aude nimeni? Ne incapatanam sa credem ca exista o scapare
si ca noi o vom descoperi. Traim intre patru pereti goi, fara usi si fara geamuri, si cautam cu meticulozitate crapatura din
perete, cea mai mica speranta de a mai vedea cerul purpuriu, si de a mai trage o data in piept aerul verde. Vrem sa ajungem
dincolo, dar dincolo e la fel de liniste ca si aici, si ne risipim energia cautand lucruri inexistente. Eu prefer sa ma asez
jos intre cei patru pereti goi, si sa inchid ochii si sa vad cerul purpuriu si sa trag cu nesat din aerul verde.
o semnificatie ziua asta, si anume, aceea ca e ziua in care recunosti ca esti mizerabil, si ca vrei sa iesi din starea asta.
E ca un tipat pe care l-ai tinut prea mult in tine, si acum ii dai drumu afara cu toata puterea. Si pentru o clipa e
chiar mai mult de atat, e firul de ata de care ai nevoie ca sa nu cazi si mai adanc decat esti. Si te apuci si scrii, si iti
pui gandurile "pe hartie", si te gandesti; hei! nu mai sunt chiar asa de singur, cineva, tot va intra si va citi..
si acelui om ma adresez, si da.. parca incepe sa semene cu o discutie.. e ca si cum gandurile s-ar interconecta intre ele.
Dar aceasta senzatie de oarecare multumire, nu dureaza foarte mult. Cel putin in cazul meu, s-a terminat f repede. Cand am
intrat putin in itele "blogospherei" si am vazut, k de fapt nu e chiar asa simplu.. oamenii nu intra aiurea, sa vada ce scrie
un retard la ora 12 noaptea, macinat de angoasele personale. Pana la urma trebuie sa te rezumi la cei pe care ii cunosti,
si sa le spui: Hei! mi-am facut blog. intrati sa vedeti ce debitez. Imda.. de parca cuiva i-ar pasa. Si deci? concluzia?
Cu ce ramai dupa toata aceasta tevatura, aceasta incercare de evadare? Ramane ceva totusi.. ramane tipatul, pe care il dai
afara cu toata puterea, si pe care nu-l aude nimeni. Si tu.. sa iti citesti propriile randuri, si in loc sa refulezi,
te uiti la acele randuri, si parca iti vezi gandurile razbatand din ele, si reintrandu-ti in cap, pentru a-ti face
sufletul si mai apasat decat era..
De ce incercam incontinuu sa scapam, sa iesim din propriul suflet? De ce fugim de singuratate? De ce inventam in fiecare zi
metode mai complexe pentru a ne face auziti, daca oricum nu ne aude nimeni? Ne incapatanam sa credem ca exista o scapare
si ca noi o vom descoperi. Traim intre patru pereti goi, fara usi si fara geamuri, si cautam cu meticulozitate crapatura din
perete, cea mai mica speranta de a mai vedea cerul purpuriu, si de a mai trage o data in piept aerul verde. Vrem sa ajungem
dincolo, dar dincolo e la fel de liniste ca si aici, si ne risipim energia cautand lucruri inexistente. Eu prefer sa ma asez
jos intre cei patru pereti goi, si sa inchid ochii si sa vad cerul purpuriu si sa trag cu nesat din aerul verde.
The movie before the sleep
I hate Ryan Reynolds. Actually I hate the one who produced and realized the scripts for The Nines. Did it ever happen to you,
to watch a movie, and all time from the beggining to the end, to repeat obsessingly: "God, this is crap". This movie is about
someone how realizes that he is god. Yes he is a god (he has no belly button)! Jeez.. and besides that is a childish idea, it is spoken very weakly,
no feeling whatsoever. But it does have a good a moment in the end, yes, that would be the fact that, after all this
prolonged torture of the viewer, it has an ending. I felt a big relief when the movie ended, and that would be the only good
moment of the movie.
A terrible way to spend a lonely evening...
to watch a movie, and all time from the beggining to the end, to repeat obsessingly: "God, this is crap". This movie is about
someone how realizes that he is god. Yes he is a god (he has no belly button)! Jeez.. and besides that is a childish idea, it is spoken very weakly,
no feeling whatsoever. But it does have a good a moment in the end, yes, that would be the fact that, after all this
prolonged torture of the viewer, it has an ending. I felt a big relief when the movie ended, and that would be the only good
moment of the movie.
A terrible way to spend a lonely evening...
The first
08.02.15
Status : Par!a Killing Snowflakes!
Listening to: This Is A Film (on and on), I give it All I Have.
I reached to the conclusion that humans are snowflakes, falling snowflakes.
And I was thinking, If I am a snowflake, what are the chances for me to find another snowflake on my way down,
And if I'll find one, what are the chances to find the right snowflake?
+ I've changed the name of monica's messenger group, from "I need u a lot" to : "I am what I am". >8)
In ziua de azi nu mai e timp de dragalasenii,, nu mai are nimeni timp de tine, sa stea sa te intrebe, "vai bogdane,
de ce esti suparat? ce ai patit, pot sa fac ceva sa te simti mai bine? a nu? bine asta e, vorbim cand iti trece.."
tu trebuie sa te duci la meditatii(prietena mea face meditatii), trebuiesa iti faci scoala, sa faci rost de bani, trebuie sa neimbracam, sa mancam,
nu ne mai permitem sa pierdem timpul cu chestii inutile, gen sa vedem, de ce, s-ar simti bogdanel mizerabil? daca putem sa
ajutam, trebuie in primul rand sa ne asiguram ca o putem face in timp util, gen 5 minute maxim. Pentru ca timpul costa bani,
timpul pierdut ne face stomacurile flamande sa urle, si ne face si urati, pentru ca nu vom mai avea cu ce sa ne imbracam
frumos. Deci daca vreodata se iveste vreo problema in calea ta, si daca cumva nu te lasa sa treci, incearca s-o rezolvi,
dar cat mai repede, si daca cele 5 minute nu-s suficente, atunci da-o naibi de problema, da-i un picior si vezi-ti de drum.
Caci sunt lucruri mai importante de facut. Intotdeauna sunt.
Status : Par!a Killing Snowflakes!
Listening to: This Is A Film (on and on), I give it All I Have.
I reached to the conclusion that humans are snowflakes, falling snowflakes.
And I was thinking, If I am a snowflake, what are the chances for me to find another snowflake on my way down,
And if I'll find one, what are the chances to find the right snowflake?
+ I've changed the name of monica's messenger group, from "I need u a lot" to : "I am what I am". >8)
In ziua de azi nu mai e timp de dragalasenii,, nu mai are nimeni timp de tine, sa stea sa te intrebe, "vai bogdane,
de ce esti suparat? ce ai patit, pot sa fac ceva sa te simti mai bine? a nu? bine asta e, vorbim cand iti trece.."
tu trebuie sa te duci la meditatii(prietena mea face meditatii), trebuiesa iti faci scoala, sa faci rost de bani, trebuie sa neimbracam, sa mancam,
nu ne mai permitem sa pierdem timpul cu chestii inutile, gen sa vedem, de ce, s-ar simti bogdanel mizerabil? daca putem sa
ajutam, trebuie in primul rand sa ne asiguram ca o putem face in timp util, gen 5 minute maxim. Pentru ca timpul costa bani,
timpul pierdut ne face stomacurile flamande sa urle, si ne face si urati, pentru ca nu vom mai avea cu ce sa ne imbracam
frumos. Deci daca vreodata se iveste vreo problema in calea ta, si daca cumva nu te lasa sa treci, incearca s-o rezolvi,
dar cat mai repede, si daca cele 5 minute nu-s suficente, atunci da-o naibi de problema, da-i un picior si vezi-ti de drum.
Caci sunt lucruri mai importante de facut. Intotdeauna sunt.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
